miercuri, 30 august 2017

Dont sacrifice yourself too much. Because if you sacrifice too much, theres nothing else you can give and nobody will care for you.


Sti acel moment cand efectiv vrei sa te dai cu capul de pereti? Sa vezi cum ti se scurge sangele din creier? Cum in loc de saratele lacrimi, ai un lichid rosu si vascos? Nu il stii? Ei bine, eu da.

Hai sa incepem prin a-mi povesti cat de tare ma urasc, poate in viitorul pe care sper sa il apuc, voi citi si ma voi intrista amintindu-mi de aceasta perioada, dar, doar atat, pentru ca atunci sper sa fiu fericita.

Ma urasc, ma urasc atat de tare. 
Ma urasc pentru ca sunt incapabila sa ajut sufletele din jurul meu, ma urasc pentru ca sunt o idioata incompetenta, ma urasc pentru ca ma fac sa sufar in fiecare zi, ma urasc pentru ca nu imi pot linisti gandurile mizerabile in fiecare noapte, ma urasc pentru ca sunt o imbecila, ma urasc pentru ca as vrea sa fiu si eu ca altii, ma urasc pentru ca nu imi pot vindeca sufletul, ma urasc pentru ca nimeni nu vrea sa mi-l vindece, ma urasc pentru ca vreau sa mor singura, ma urasc pentru ca sunt o persoana flegmatica.

As vrea sa ma ajuti, ma scoti din iadul asta infect, as vrea sa fiu si eu o persoana normala, as vrea sa fiu si eu un om decent, as vrea sa nu mai plang cand nu e nimeni in prezenta mea, as vrea sa pot sa privesc pe fereastra fara sa ma gandesc cum ar fi sa zbor de la etajul 4, as vrea sa traversez strada fara sa ma gandesc cum ar sa pasesc cu ochii inchisi si castile la maxim, as vrea sa nu mai fiu atat de sensibila, as vrea sa gatesc fara sa ma gandesc ce se va intampla daca bag cutitul adanc in inima, as vrea sa fac dus fara sa ma gandesc cum ar fi sa imi tai venele cu bicul, as vrea, as vrea sa fi aici, acum, sa ma ajuti.

Am nevoie de tine, am nevoie de tine, pentru ca pe ea nu o mai am, pe ea, persoana ce ma tinea in picioare in orice moment de cacat al vietii mele banale.

Imi tarsai viata sperand sa ma pot ajuta singura, sa ma ridic, cum o fac in fiecare zi, ma lupt, si ma voi lupta tot timpul singura cu mine, daca tu nu o sa o faci, am fost mereu singura si pot sa fiu in continuare, dar pe tine te vreau, te vreau sa ma zgudui din visul asta negru si amar, sa ma plesnesti peste chip si sa tipi la mine cum ca totul va fi bine, ca mainile tare sunt puternice si ca ma poti tine la pieptul tau toata viata fara sa amortesti.

Te rog, nu-mi face mai mult rau decat imi fac eu.

Te rog, nu ma lasa sa-ti fac mai mult rau decat imi fac mie.

Irina, continua sa mergi, continua sa lupti, chiar de nu o faci pentru tine. Lupta! Nu fi fraiera, esti constienta ca tu iti faci viata, nu ea pe tine. Si asta fac, lupt, pentru ca am persoane ce ma iubesc ca pe propii ochii si sa ii vad din nou cu siroaie de lacrimi nu as suporta, si de asta, voi pasii inainte, si pentru tine idiotule o fac, o fac din ce in ce mai tare, pentru ca tu fac parte din ceea mai ramas din sufletul meu, tu esti acolo si vreau sa nu te las la greu si vreau sa lupt cu tine sa-ti indeplinesti visele.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu