vineri, 9 martie 2012

what have you done?

Mă sperii, mă sperii singură de sufletul meu. Nu realizez de ce? Cum? Când? De ce nu vreau să îţi dau drumul? 
Am stat şi am aşteptat, am stat pe marginea unui lac. Am stat şi te-am aşteptat, am aşteptat pe cineva ca tine. Nu credeam că vei fi tu acela ce va veni şi îmi va lua sufletul rece de lângă lacul-mi veşnic. Timpul petrecut aşteptându-ţi sufletul cald m-a epuizat, dar tu m-ai reîncărcat, ţi-ai cuplat căldura sufletească şi m-ai făcut să-mi revin, să mă simt din nou întreagă.
Îmi duc ambele mâini pe chip şi mi-l ascund, iar apoi săr în braţele tale râzând precum un copil, mă simt de parcă am energie, de trei luni de zile, ba pardon aproape patru!
Mi-ai luat inima,făcându-mă să o i-au de la capăt...mi-ai arătat vise, eu îmi doresc să devină realitate.
Lasă-mi pradă gurii mele, buzele tale dulci! Ştiu că urăşti acest poet, ştiu cu tărie, dar era un romantic încurabil, un visător cerestru precum micuţa de mine.
Închei acest mică eliberare sufletească cu un călduros te iubesc!


Un comentariu:

  1. Lasă-mi pradă gurii mele, buzele tale dulc

    ''si te urasc asa de tare, cum eminescu iubea in poeziile lui''

    RăspundețiȘtergere